CRONICA ROMANA
Interpreti ai cantecului popular, pelerini la manastirile din Moldova si Bucovina
Locurile minunate din tara le-am vazut intotdeauna din goana masinii sau intre doua spectacole, cu timpul mereu dramuit, cu ochii mereu pe ceas. Iata ca s-a ivit fericitul prilej al unui turism cultural, un pelerinaj la manastirile din Moldova si Bucovina, oferit cu deosebita generozitate de domnul Ion Antonescu si “Marshal Turism” pentru cativa slujitori ai cantecului popular, nume mari, nume de prestigiu in folclorul romanesc. Au raspuns cu bucurie acestei invitatii Veta Biris, Maria Butaciu, Floarea Calota, Maria Carneci, Margareta Clipa, Daniela 
Condurache, Florica Duma, Dumitru Farcas, Viorica Flintasu, Traian Jurchela, Elena Merisoreanu, Angela Moldovan, Achim Nica, Ana Pacatius, Valeria Peter Predescu, Simion Pop, Ionela Prodan, Stefania Rares, Elena Roizen, Gheorghe Rosoga, Nicolae Sabau, Dumitru Sopon, Aneta Stan, Angelica Stoican, Tita Stefan, Elisabeta Turcu, Gheorghe Turda, Florica Ungur, Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca, Nicoleta Voica, Florica Zaha si Dumitru Zamfira.
Ne-am revazut cu multa bucurie toti colegii in fata Ateneului Roman, locul de intalnire, de unde un elegant autocar s-a pus in miscare intr-o dimineata de iulie a acestei veri capricioase, nici prea calda, nici prea racoroasa, ci numai buna pentru o calatorie. Primul popas l-am facut la Panciu, unde am vizitat Cramele lui Stefan cel Mare si Sfant, omeniti cum se cuvine de gazdele noastre, dupa care, pe o ploicica marunta, am continuat drumul spre Iasi. In dimineata celei de a doua zi, am fost primiti la Prefectura de oficialitatile judetului, unde fiecaruia dintre noi i s-a conferit Diploma de Excelenta de catre domnul prefect Vasile Radu Prisacaru.
Aflandu-ne in Iasi, puternic centru de cultura si spiritualitate, cu profunda emotie am pasit in impunatoarea Catedrala Metropolitana, sanctuar de credinta ortodoxa si opera de arta monumentala. Catedrala adaposteste moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, cu hramul la 14 octombrie, cand sute de mii de pelerini, veniti de peste tot, au fericirea sa atinga racla si sfintele moaste.
Noi am fost niste privilegiati, ne-am rugat si ne-am recules in fata raclei cu moastele Cuvioasei Parascheva, ascultand cu evlavie cuvintele unui ierarh bisericesc, care ne-a prezentat istoricul acestui sfant lacas. A urmat vizitarea bisericilor “Trei Ierarhi” si “Sfantul Nicolae”, ctitorii ale lui Stefan cel Mare si Sfant.
Cu inima plina si sufletul, poate, mai curat, am poposit in Bojdeuca din Ticau, invaluiti de “Amintirile din copilarie” si fabuloasele povesti ale marelui Creanga. De la Bojdeuca ne indreptam spre Dealul Copoului cu Teiul lui Eminescu. Ne apropiem, atingem trunchiul copacului, crengile, frunzele, facem fotografii, multe fotografii. Ne imbarcam si pornim spre Ipotesti, oprindu-ne la Cotnari, unde suntem poftiti sa vizitam cramele, sa degustam vinurile alese si sa servim masa. La Ipotesti suntem intampinati de domnul primar, de draga si minunata noastra colega Daniela Condurache si multime de localnici. Gazdele ne invita in cladirea Centrului national de studii “M. Eminescu”, Ipotesti-Botosani, iar, in prezenta oficialilor locali, prefectul judetului, domnul Cristian Constantin Roman, ne inmaneaza fiecaruia o Diploma de Excelenta, un bust in miniatura al Poetului, o videocaseta cu filmul “Melancolie” si carti din Colectia Ipotesti. Vizitam apoi, Casa memoriala “M. Eminescu”, purtandu-ne usor pasii dintr-o incapere in alta, coplesiti de emotie in acest loc sacru, unde a vazut lumina zilei geniul tutelar al poeziei romanesti. In imediata apropiere a gradinii Casei de la Ipotesti ne asteapta o formatie instrumentala traditionala si, ca la un semn, artisti si localnici ne-am prins in ritmul unei hore moldovenesti, “condimentata” cu strigaturi, asa cum ii sta bine oricarui joc. Ne-am luat ramas bun si am pornit spre cetatea Sucevei, poposind la un hotel cu gazde deosebit de primitoare si ospitaliere.
Primul drum, in cea de a treia zi, l-am facut in comuna Ciprian Porumbescu, asteptati la intrarea in localitate de patru calareti invesmantati in straie populare, pe niste cai ca din poveste, impodobiti cu coroane de brad prinse in jurul gatului de care atarnau panglici multicolore, iar seile cailor acoperite cu scoarte de lana tesute de harnicele femei bucovinence. Impreuna cu primarul, toata suflarea satului iesise in drum, intampinandu-ne cu multa bucurie, iar multimea de copii aveau manutele pline de flori pe care le-au oferit artistilor. Am vizitat Casa memoriala “Ciprian Porumbescu”, ne-am intretinut cu localnicii gatiti in frumoasele lor costume populare, care ne-au primit si inconjurat cu multa dragoste.
De aici ne-am indreptat spre Vicov, oprindu-ne la Muzeul etnografic aflat chiar in casa marii interprete Sofia Vicoveanca. Un etaj intreg adaposteste pretioase exponate: costume populare, scoarte moldovenesti, stergare, valoroase obiecte de arta populara adunate de-a lungul anilor de neobosita interpreta, randuite acolo in muzeu cu pricepere de artizan. La plecare, am primit in dar fiecare un volum de poezii semnat Sofia Vicoveanca. Ne-am despartit cu greu de acest loc minunat de care ne va fi dor intotdeauna.
In drum spre Putna, am trecut prin satele bucovinenilor si le-am admirat gospodariile ingrijite, care erau concurate doar de frumusetea peisajului inconjurator. Din nou am fost condusi de mandri calareti si inconjurati de o multime impresionanta, purtand traditionalele costume de sarbatoare. Oamenii isi manifestau bucuria ca ne pot vedea, spunandu-ne ca ne asculta cantecele, ca ne admira. Ca semn al dragostei si pretuirii reciproce, ne-am prins intr-o mare hora, in ritmul si armonia mandrelor cantari bucovinene. Am intrat in manastirea Putna, insotiti de un calugar, care ne-a fost ghid, ajutandu-ne sa intelegem mai bine istoria acestei marete ctitorii, unde isi doarme somnul vesnic domnul Moldovei, Stefan cel Mare si Sfant, la al carui mormant ne-am inchinat. De la Putna ne-am indreptat spre manastirile Sucevita, Moldovita, Voronet si Gura Humorului, unde am avut privilegiul de a le asculta pe maicile calugarite ale caror cunostinte despre sfintele lacasuri, devenite de multa vreme locuri de pelerinaj, ne-au impresionat. Seara, la Suceava, colegii nostri din Ansamblul artistic “Ciprian Porumbescu” ne-au oferit un spectacol incantator. Inainte de a ne desparti de ospitalierii suceveni, in cea de a patra zi a periplului nostru cultural, am facut o scurta vizita la Prefectura, intampinati de oficiali si onorati fiecare cu Diploma de Excelenta, din partea domnului Orest Onofrei, prefectul judetului Suceava.
Ne-am oprit si la Targu-Neamt, fiind primiti de domnul Decebal Arnautu, primarul orasului, care ne-a adresat cuvinte pline de caldura si simpatie, ca un bun cunoscator si iubitor al cantecelor noastre. Am vizitat apoi Casa memoriala “Ion Creanga” din Humulesti, regasindu-ne, parca, in lumea copilariei noastre. Autocarul ne-a purtat spre manastirile Neamt, Agapia si Varatec, unde am putut admira si picturile realizate de Nicolae Grigorescu, care si-a gasit pentru o vreme salas in aceste locuri. Inaintea plecarii de la Varatec, am trecut pe la mormantul Veronicai Micle, cea atat de legata de numele Luceafarului poeziei romanesti. La Piatra Neamt am petrecut, am urmat un itinerar de un pitoresc extraordinar, cu traversarea muntilor spre Brasov. Am urcat la Coliba haiducilor din Poiana Brasov, loc de perpetuare a bogatelor traditii culinare romanesti. Seara tarziu, am ajuns in Bucuresti incantati si fericiti, dar cu regretul ca timpul s-a scurs, parca, mult prea repede.
In tot acest periplu minunat, domnul Ion Antonescu a fost alaturi de noi, cu deosebita grija, ca un adevarat parinte fata de copiii sai, acordandu-ne atentie fiecaruia in parte si tuturor la un loc.
Distinsul profesor Ion Murgu, ghidul nostru, ne-a captat permanent atentia cu multitudinea cunostintelor sale pentru care ii ramanem recunoscatori. Impreuna cu noi a fost Televiziunea Romana, reprezentata in mod stralucit de doamna Elize Stan si Iuliana Tudor, precum si alte cinci posturi de televiziune. Din partea presei scrise ne-a insotit domnisoara Floriana Jucan de la revista “Star”, martora a entuziasmului nostru pe care, de cele mai multe ori, ne era greu sa-l stapanim. Asa suntem noi, interpretii cantecului popular, unii mai introvertiti, altii mai entuziasti, cu “veselia la purtator”, dar cu o trasatura comuna definitorie, gata oricand ca, prin cantecul nostru, s-alungam tristetea de pe chipul celui necajit sau sa-l purtam in lumea de melancolie si dor cu doina noastra cea fara seaman. Din acest pelerinaj ne-am reintors mai bogati sufleteste, cu o bucurie nedisimulata, ca, vreme de cinci zile, mai multi colegi de cantec am fost impreuna, inconjurati de atatia oameni dragi. Ne unim glasurile spre a-i aduce lauda si multumirile noastre domnului Ion Antonescu, “Maresalul”, pentru nobletea sufletului, pentru faptele generoase ale domniei sale.